Centrul Cultural “Palatele Brancovenesti” este unul dintre principalele obiective turistice cu profil artistic, integrat vieții culturale. Situat pe maulul raului Colentina, complexul este marturia a peste 300 de ani de istorie. Aflat in judetul Ilfov, la doar 15 kilometri de capitala, Palatul Mogosoaia este destinatia ideala pentru cei care vor sa paseasca spre o calatorie in timp. Pe langa frumusetea deosebita a arhitecturii palatului, vizitatorii pot admira aleile impodobite de siruri nesfarsite de trandafiri, terasa, turnul de veghe, cuhnia, casa de oaspeti si Biserica Sfantul Gheorghe.
Principalele atractii
Palatul a fost construit pana in 1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc sau stil brancovenesc, o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior si la un alt palat al domnitorului, construit de acesta la Potlogi. Palatul a fost terminat pe 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de rasarit a palatului.
Constructia are o arhitectura simpla, dar placuta: predomina caramida si decoratiunile florale sau alte motive vegetale. De fiecare data cand Constantin Brancoveanu amenaja cate o resedinta avea in vedere peisajul, era foarte legat de natura si aprecia frumusetea.
Ceea ce se ridica foarte repede si slujeste curtii princiara este biserica. Pe timpul domnitorului, Biserica era paraclisul curtii. Brancoveanu a ridicat ca si toti marii boieri din veacul XVII-lea un paraclis pe langa locuinta lor. Acesta era asezat foarte aporoape de limita curtii domnesti .
V-ati gandit vreodata cum isi mentineau oamenii alimentele in acea perioada? Ei bine, odata ce am ajuns aici…am aflat. Frigiderul domnesc era un beci, numit Ghetarie. Aceasta incinta servea la stocarea ghetii aduse din lacul Mogosoaia, aflat in apropiere.
O alta constructie spectaculoasa este cuhnia, Bucataria domneasaca, amplasata in mod strategic in curte, tocmai pentru a evita eventuale incendii. Se spune ca deseori musafirii erau nemultumiti de bucate pentru ca acesteia le serveau mai mult reci decat calde.
Cea mai impozanta sala de la Palatul Mogosoaia este cancelaria domneasca. Incaperea destinata treburilor interne si externe, arhivarii inscrisurilor, documentelor si tratatelor incheiate, un sediu al emisarilor si traducatorilor. Atmosfera este refacuta cu harti, documente si insemne de cancelarie.
Cel mai frumos si bogat element de arhitectura civila romaneasca veche
Logia de pe fatada dinspre lac, inspirata din modelele venetiene, este considerata cel mai frumos si bogat element de arhitectura civila romaneasca veche. In Splendidul décor ilusrat al balustradei se pot observa vase antice din care ies vrejuri si buchete bogate in balustrada logiei.
Brancoveanu dadea deseori petreceri pe logie. La aceste ospete se utilizau vesele extreme de somtoase. Bucatele erau servite in talere de argint spectaculos ornamentate. Fastul secolului al 17-lea se citea in vesela si in imbracaminte brodate cu fir de aur.
Fatada care daspre lac strajuieste o gradina in stil italian, cu garduri vii tunse sub forma unui mic labirint, iar treptele care duc spre apasunt pazite de doi lei impunatori de piatra. Un peisaj magic, paca rupt din povesti. Acesta oaza de relaxare era mai somtoasa decat gradina sultanului.
Un alt loc care iti care iti face placere sa-l privesti este zona serelor. Serele au fost construite dupa1890, de arhitecti francezi. Martha Bibescu planta si cultiva violetele. Intentiona sa dezvolte chiar o industrie a parfumului. Acum aceste sere sunt folosite pentru cultura florilor si ca atelier de educatie plastic pentru copii.
Complexul este completat de: Parcul englez cu gradini cochet intreținute. Amenajarea peisagistica a fost realizata sub indrumarea printesei Martha Bibescu, intre anii 1921 – 1922 de catre peisagistul britanic Hogg, specialist in fructe exotice si orhidee, scolit la Kew Gardens,așa cum reiese din scrierile Marthei Bibescu.
Centrul este un loc perfect de petrecere a timpului in aer liber, atat in parcul nou cat si in zona serelor, ideal pentru picnic si sport. Pe aleea principala se gasesc biblioteca Martha Bibescu si magazinul de suveniruri.
Un salt in timp
Istoria familiei Brancoveanu este zdruncinata in anul 1714, atunci cand domnitorul Constantin Brancoveanu alaturi de cei patru fii sunt decapitati la Constantinopol. Acest moment tragic a marcat nu doar destinul familiei ci si al Palatului de la Mogosoaia. Toata averea familiei a fost confiscatade otomani iar palatul a fost transformat in han. Palatul a fost rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului, si a ramas in posesia familiei panala inceputul secolului al XIX-lea. Insa Palatul a fost devastat de otomani in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774. O alta distrugere asupta palatului a avut loc cu ocazia revolutiei din 1821 cand ultimul urmas al Brancovenilor, Grigore Brancoveanu, a fugit la Brasov si cladirea a fost ocupata de panduri. Dupa moartea lui Grigore in 1832, palatul a ramas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat care era casatorita cu Gheorghe Bibescu. Palatul a fost administrat in continuare de familia Bibescu. In prezent, obiectele si mobilierul din palat sunt donate de colectionarul actor si regizor Dan Nasta.
Printre oamenii care au luptat pentru salvarea de la ruina palatului se numara si printesa Martha Bibescu. Aceasta i-a redat frumusetea de altadata, salvand palatul, un loc pretios care face parte din istoria noastra. Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului incepand cu anul 1912. In timpul Primului Razboi Mondial, lucrarile de renovare au fost franate de alte distrugeri suferite in urma bombardamentelor germane. Martha Bibescu a reluat lucrarile de renovare dupa1920, cheltuind mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat in 1927, iar unele lucrari interioare au continuat pana in 1935.
Analiza parcului, conservare si interventii
Un lucru este cert! Din timpul lui Brancoveanu nu ne-au parvent documente grafice sau planuri exacte pentru a cunoste realizarile peisagistice ale epocii.
Gradinarii au conceput geometria parcului, care in mare nu s-a mai schimbat, ea inca pastrand farmecul de odinioara. S-a taiat aleea lunga de mai mult de un kilometru care leaga intrarea de palat, alee marginita de ulmi, transplantandu-se copaci batrani de treizeci de ani.
Parcul a fost adus la limitele care se pastreaza si azi si a fost inconjurat cu un zid de caramida. Localitatea s-a dezvoltat pe un nou amplasament, iar drumul Targovistei şs-a modificat traseul. Odata cu lucrarile de restaurare a serelor s-au descoperit fundatii ale caselor care au fost daramate atunci.
Proprietarii de atunci, printul George Valentin Bibescu si sotia sa, Martha Bibescu, au restaurat palatul si gradinile cu arhitectul venetian Domenico Rupolo si cu arhitectul G.M. Cantacuzino.
Gradinile italienesti din jurul palatului si parcul englezesc ce se intindeau intre vatra satului si lac si pe malul opus erau in perfecta armonie. Parcul a fost plantat ca un peisaj liber compus, in care grupurile de conifere contrastau cu salciile sau cu platanii, iar verticalitatea plopilor cu umbrarele adanci de castani.
S-a urmarit crearea unei monumentalitati cu mijloace simple, prin valorificarea esentelor diferit colorate, a luminii, a proportiilor. G.M. Cantacuzino a studiat intrarea de-a lungul aleii cu ulmi, trecerea spre palat strajuită de gradinile de irisi si trandafiri, peluzele incintei geometric trasate, curtea cu arhitectura ei severa, terasele spre lac pardosite cu lespezi din piatra si sprijinite de ziduri de caramida, cu partere de flori prinse in geometria bordurilor mereu verzi.
Vederea dinspre palat spre ape, spre campia valaha, a fost o preocupare aparte. S-a urmarit crearea unei monumentalitati cu mijloace simple, prin valorificarea esentelor diferit colorate, a luminii, a proportilor.
Din arhiva familiei Bibescu si din arhiva DMI ne-au parvenit fotografii ale parcului si teraselor proaspat restaurate, detalii cu covorul de irisi albi plantat in jurul vilei.
Cauzele degradarilor din parc
Odata cu instaurarea comunismului, Martha Bibescu a parasit tara, exilandu-se in Franta. Palatul a fost golit de obiecte, iar parcul neglijat. Intre anii 1954-1958 arhitectul, membru al Directiei Monumentelor Istorice, a urmarit transformarile de la Mogosoaia, straduindu-se sa salveze de la distrugere realizarile din perioada interbelica. I se vor alatura in aceste incercari arhitectii Duiliu Marcu, Ion Bals, Paul Emil Miclescu, Badescu. In arhiva DMI sunt numeroase referate in care arhitectul se lupta impotriva fragmentarii parcului, impotriva demontarii grilei de la poarta de acces sau a constructiilor noi, pe malul lacului.
Aleea de ulmi a fost abandonata, accesul schimbandu-se prin zona dependintelor. Aleea noua, delimitata de castani, a fost integrata in ansamblu.
In 1977 cutremurul a devastat parcul, coloanele din piatra au cazut, arcele din caramida din curtea de onoare s-au daramat, iar grupul statuar care o reprezenta pe zeita Minerva s-a prabusit impreuna cu poarta Targovistei.
Elementele litice s-au degradat in timp, atacul biologic datorat vegetatiei si umiditătii fiind evident. In primavara anului 2001 au inceput primele lucrari de restaurare a gradinilor. in zona de protectie a monumentului s-au construit vile, pe terenul care a apartinut familiei Bibescu. Domeniul a fost fragmentat, o portiune din parc s-a cedat satenilor si s-a trasat un nou tronson de gard.
Asadar, daca doriti sa scapati de agitatia cotidiana si sa va intoarceti in timp, Palatul Mogosoaia pare o solutie ideala. Pentru cei care iubesc florile, recomandarea ar fi sa faceti o plimbare aici in lunile de primavara, cand irisii si trandafirii sunt vedetele gradinii.
