Cu un gust fantastic și efecte nemaipomenite asupra sănătății, acest rod al naturii era foarte apreciat de casele regale. Acum, însă, din păcate, puțini știu care sunt beneficiile sale. Din acest motiv vă prezentăm câteva proprietăți umitoare ale acestei legume.
Sparanghelul conţine o mulţime de vitamine, inclusiv vitaminele A, E, K,
şi B6, în cantităţi relativ mari. Doar câteva bucăţi de sparanghel conţin 22%
din valoarea zilnică recomandată de acid folic. În compoziţia sa se regăsesc
cantităţi mai mici sau mai mari de vitamina C, calciu, fier, magneziu, fosfor,
potasiu, zinc, mangan, seleniu precum şi fibre alimentare. Deşi este lipsit
practic de grăsimi, are în componenţa sa cantităţi importante de acizi graşi de
omega-3.
Chiar dacă sparanghelul este apreciat pentru incomparabila sa
aromă, calităţile sale terapeutice nu sunt deloc de neglijat. Chiar şi numele
său, asparagus officinalis (lat. = medicament), indică aceste calităţi.
Chinezii, egiptenii, romanii şi grecii au descoperit din antichitate aceste
proprietăţi. În fitoterapie este utilizată partea aeriană a plantei, care se
poate consuma ca atare, în diferite preparate culinare, sau sub formă de sirop,
tinctură sau infuzie din lăstari tineri.
În trecut, sparanghelul era folosit pentru tratarea
afecţiunilor care provocau inflamaţii, precum artrita sau reumatismul.
Folaţii sunt cei care ajută la reducerea inflamaţiilor şi
ameliorarea durerilor. Cu proprietăţile antiinflamatorii şi antioxidante,
sparanghelul este un luptător desăvârşit împotriva cancerului de vezică
urinară, la sân, de colon, pulmonar, de prostată, ovarian, etc. Tot folaţii
contribuie şi la reducerea riscului de boli de inimă. Acidul folic reglează
homocisteina aminoacizilor, care, la niveluri ridicate poate fi un puternic
factor de risc în dezvoltarea bolilor de inimă. Acidul folic şi folaţii din
sparanghel sunt extrem de indicaţi în regimul alimentar al viitoarelor mame.
Consumat regulat al sucului de asparagus cu miere întăreşte
muşchii inimii, îmbunătăţeşte sănătatea tractului digestiv şi al colonului,
rezolvând şi problemele legate de constipaţie.
De asemenea, sparanghelul are efecte benefice şi asupra
tractului urinar, prevenind infecţiile şi apariţia pietrelor la rinichi.
Bogat în vitamina K, ajută la dezvoltarea şi creşterea
densităţii osoase, prevenind astfel osteoporoza şi osteoartrita. De asemenea,
vitamina K este esenţială pentru sinteza osteocalcinului, proteina structurală
din oase, cu rol de preluare şi depunere a calciului exact acolo unde este
nevoie.
Consumul de sparanghel ajută la scăderea tensiunii arteriale
şi protejează împotriva apariţiei premature a cataractei.
O altă substanţă din sparanghel numită inulină este extrem de
benefică în dezvoltarea bacteriilor considerate prietenoase pentru organism,
făcând astfel digestia un proces mult mai uşor.
Tot sparanghelul poate uşura simptomele mahmurelii, după un
consum de alcool în exces, prin acţiunea protectoare a aminoacizilor şi
mineralelor asupra celulelor hepatice.
Asparagina, un alt compus din sparanghel are efect diuretic,
ajutându-ne să eliminăm toate toxinele şi sarea în exces din organism, crescând
rezistenţa organismului la oboseală şi asigurând funcţionarea normală a
ficatului. Efectele sale diuretice ne ajută, mai ales vara, în combaterea
retenţiei de apă. Ne ajută şi prin proprietăţi antiinflamatoare mai eficiente
decât multe medicamente.
Bogat în vitamina B, sparanghelul contribuie de asemenea la
îmbunătăţirea puterii de concentrare şi a capacităţii de gândire. Poate de
asemenea să întărească sistemul nervos, de aceea el este o armă împotriva
stresului ameliorând şi simptomele depresiei.
Sparanghelul este bogat în glutation, un aminoacid cu
proprietăţi antioxidante care protejează celulele de radicalii liberi şi
toxine, astfel că ne menţine pielea tânără şi radiantă.
Sparanghelul este o legumă cu un conţinut caloric foarte mic,
fiind recomandat în curele de slăbire. În plus această legumă are şi
proprietatea de a arde grăsimile, datorită fibrelor pe care le conţine, fibre
ce forţează organismul să ardă mai multe calorii iar conţinutul de
oligoelementul crom potoleşte foamea.
Este bine de ştiut că sparanghelul are un punct de rupere
naturală între partea de jos care este lemnoasă şi mijlocul delicat, prin
ruperea cu mâna a fiecărei tulpini se poate afla acest punct. Dacă tulpina este
prea groasă, ea trebuie decojită cu un cuţit de curăţat legume, cele subţiri nu
au nevoie de a fi decojite.
