Roinita este o specie iubitoare de caldura si lumina. In locurile umbrite se dezvolta slab si da o cantitate redusa de ulei. Este o specie rezistenta, exceptand primul an de vegetatie. Rezista bine la geruri de – 20 pana la – 25oC, sub strat de zapada. Prefera solurile cu textura usoara spre medie, profunde, permeabile, fertile. Nu sunt indicate solurile acide, grele, umede si reci. Se poate cultiva in toata tara, dar reuseste mai bine in sudul tarii, in regiunea podgoriilor, in zone expuse la soare.
Locul in asolament
Cele mai bune premergatoare pentru roinita sunt leguminoasele, dar creste bine si dupa cerealele paioase si prasitoare, cu conditia ca acestea sa fie fertilizate si intretinute corespunzator. Cultura nu va reveni pe acelasi teren decat dupa 6 ani.
Fertilizarea:
Desi fosforul nu are o actiune hotaratoare asupra productiei sau a calitatii materiei prime vegetale, acesta se administreaza culturii de roinita impreuna cu azotul si potasiul, in cantitate de 40 – 50 kg/ha substanta activa, in vederea echilibrarii efectului
Pentru fertilizare se va folosi fosfat natural, cu un continut in cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2 O5. Azotul contribuie la sporirea masei vegetale, dar aplicat singur si in cantitati mari sensibilizeaza plantele fata de atacul unor boli. Se administreaza 50 – 60 kg/ha substanta activa. Combinarea potasiului cu fosforul si azotul asigura echilibrul nutritiei plantelor si rezistenta fata de boli. Se aplica in doze de 45 – 60 kg/ha substanta activa. Necesarul de potasiu se poate asigura prin administrarea gunoiului de grajd compostat, administrat sub aratura in cantitate de 30 t/ha, o data la 4 ani sau din sare bruta de potasiu (kainit, silvinit).
Fertilizarea cu gunoi de grajd
Pe solurile sarace, atunci cand nu urmeaza dupa prasitoare gunoite, se administreaza 20 – 30 t/ha la infiintarea plantatiei. Gunoiul de grajd bine fermentat, fosforul si potasiul se aplica la infiintarea culturii si se incorporeaza odata cu lucrarea de baza a solului.
Lucrarile solului
In functie de planta premergatoare si de starea de umezeala a terenului, difera si sistemul de lucrare a solului. Astfel, dupa premergatoarele timpurii in conditii de umiditate optima, se executa direct aratura, la 28 – 30 cm.
Daca solul este uscat, se face numai o discuire, urmand ca lucrarea de baza sa se efectueze toamna. Dupa premergatoarele tarzii, aratura de baza se executa imediat dupa eliberarea terenului, la adancimi de 28 – 30 cm. Pregatirea patului germinativ Insamantarea directa a roinitei presupune o pregatire minutioasa a patului germinativ.
Pregatirea patului germinativ se face cu combinatorul. In lipsa acestuia solul se pregateste cu discul si cu grapa, in agregat cu tavalugul. Lucrarile premergatoare plantatului in cazul inmultirii prin rasad, constau in nivelarea araturii de toamna si intretinerea solului afanat si curat de buruieni pana la momentul plantatului.
Semanatul
Roinita se inmulteste prin insamantare directa in camp sau prin rasad. Semanatul direct in camp se face toamna devreme. Inainte de semanat samanta se amesteca cu material inert, pentru ca distribuirea acestora sa se faca uniform. Reusita semanatului este conditionata de prezenta umiditatii din sol, modul de pregatire si uniformitatea patului germinativ. In general, culturile realizate prin insamantarea directa prezinta goluri si sunt neuniforme.
Cele mai bune culturi de roinita se obtin prin folosirea rasadului. Cea mai eficienta cale de obtinere a acestuia, consta in insamantarea in straturi in lunile iulie sau august – septembrie.
Plantarea se face, in primul caz, in lunile septembrie si octombrie, iar in al doilea, in primavara anului urmator (mai). Terenul destinat straturilor trebuie sa fie adapostit si sa prezinte posibilitati de irigare.
Norma de samanta se stabileste avand in vedere urmatorii factori: germinatia semintelor, epoca de semanat, gradul de pregatire a terenului, umiditatea din momentul semanatului si metoda de inmultire. Facultatea germinativa fiind relativ scazuta (65 – 75%), se recomanda o cantitate de samanta de 8 – 10 kg/ha, daca semanatul se face in pragul iernii, sau numai de 5 – 6 kg/ha daca acesta se realizeaza la inceputul toamnei. Densitatea optima in cazul semanatului este de 20 – 30 plante /m2 . Cu 0.5 kg samanta se pot semana 100 m2 de straturi, de pe care se produce rasadul necesar plantarii unui hectar de cultura. Roinita se pune la distanta de 50 – 62,5 cm intre randuri. Rasadul se planteaza la aceeasi distanta, iar intre plante pe rand se lasa 20 – 25 cm. Plantarea se face manual sau cu masina de plantat rasad MPR., realizandu-se o densitate de 15 – 17 plante/m2 . Semintele fiind foarte mici, roinita se seamana superficial, la adancimi de 0,5 – 1 cm, in functie de textura solului. Pentru semanat se folosesc semanatorile SUP-21, SUP-29, la care se ataseaza limitatoare de adancime la brazdare si distribuitoare pentru seminte mici.
Lucrarile de intretinere
Durata mare de la semanat la rasarit, neuniformitatea rasaririi si cresterea lenta in prima parte a perioadei de vegetatie, impun ca lucrarile de intretinere sa se execute chiar inaintea rasaririi (prasila oarba). Prasitul mecanic se face cu prasitoare tractate sau cu cultivatoare, la care s-au adaptat discuri de protejare a rasadurilor. Prasitul manual este insotit de pliviri. Cultura obtinuta prin insamantare directa se rareste pe rand prin buchetare la distanta de 20 – 25 cm, cand plantele au 3-4 perechi de frunze adevarate. Plantele rezultate se pot folosi la completarea golurilor.
Autor: incdsb.ro MedPlanet
