Chiar daca suntem acasa, in izolare, nu-i timp de plictiseala! Acest lucru este confirmat si de simpatica Gianina Corondan. Cat este ziua de lunga, vedeta bifeaza o lista intreaga de activitati: gateste, citeste, face sport, compune texte si posteaza cantece de pandemie. Cu toate acestea, si-ar mai fi dorit ceva…sa gradinareasca.
Cum iti petreci timpul in izolare, care sunt activitatile tale? Cum arata o zi din viata ta? Muncesti mai mult sau te relaxezi?
Sunt ca un arc. Nu pot sta, ca ma simt vinovata. Adica luxul cel mare este sa stau si sa citesc sau sa vad un film, inainte de culcare. Izolarea a adus niste imbunatatiri in viata mea. Stiu mai multe retete gospodaresti, la bucatarie ma concentrez pe inovatii, mixuri de idei si extinderea portofoliului. Am facut pentru prima oara hummus, chec de banane cu nuci, rulada de mamaliga cu frunze de ridichi si ceapa verde, ciorba de loboda, cornulete cu gem, lipie, sufleu de broccoli. Am invatat sa fac sport in casa (cel mai util este spaland geamuri), am exersat la ukulele, dealtfel am si postat pe YouTube cu Marius Tudose cateva #cantecedepandemie. Pe www.fotosfera.ro. Mai scriu articole pe site-ul meu. Dar si mai marele castig este ca nu-mi mai rontai degetele. Constientizez miscarile-reflex nedorite si incerc sa le elimin. Foarte des ducem mainile la nas, gura, urechi, fata in general, iata ca paradoxal suntem mai atenti asupra noastra. Ceea ce poate sa se rostogoleasca favorabil in vietile noastre.
Ce iti lipseste cel mai tare in aceasta perioada?
Clar, intalnirile cu oamenii. Cu prieteni, cunoscuti, dar si cu noi intrari de entuziasm si energie. Strangerea de mana. Si Vizitele mele de lucru in fabrici si locuri de munca ale oamenilor, de aceea incerc versiuni de criza ale studiului muncii romanilor. Le voi anunta, sper, in curand.
Iti plac florile, vegetatia? Gradinaritul reprezinta, pentru tine, o metoda de relaxare?
Gradinaritul e relaxare cand il vad la altii. Nu ca nu as pune osul la treaba, dar nu am gradina, deci lipseste campul muncii. Insa de cate ori ajung la prieteni cu astfel de dotari nu ma dau inapoi de la datul cu sapaliga, tirnacopul. Mi-ar prinde bine asa ceva acum in perioada de pandemie. Dar, cum sunt lesinata dupa legume si fructe, ma rezum la a rontai vegetatia. Se poate spune ca gradinaresc, dar in sens invers. Ca sa dau sens legumicultorilor. Ha ha!

Esti o persoana carismatica, pozitiva si energica. Unde iti gasesti optimismul si motivatia de a merge mai departe in fiecare zi?
Am un sertar secret, fabricat din globule albe si rosii, plasma, nervi, apa si tarana, pe care il accesez zi de zi cu un Doamne ajuta. Daca va zic ca sertarul porneste chiar din inima, o sa va repeziti sa luati optimism si motivatia de care spui si eu o sa va las, cu drag .Dar cel mai bine functioneaza fiecare cu sertarul la purtator.
Ce nu stie lumea despre tine?
Hai ca spun tot. Lumea nu stie ca sunt o buna jucatoare de fotbal cu monede, ca am descoperit sistemul de zbor plutit cu propriile puteri, ca stiu sa zugravesc pasional, ca am tricotat un pulover in dungi, ca fac parte dintr-un grup de cercetatori britanici-wannabe, ca stiu secretul pentru viata vesnica, doar ca am uitat parola, ca tocmai am luat pastile de gat ca ma doare gatul, ca-mi plac morcovii si gutuile si ideile noi si oamenii pasionati si ca anul asta nu m-am bronzat deloc. Si ar trebui ca toti sa stie aceste aspecte esentiale ale vietii mele. Ca le dau extemporal.
Ai un stil vestimentar original. Ce anume te inspira cand iti alegi tinutele?
De ales, le aleg prin concurs. Mai precis, printr-un concurs de imprejurari. Depinde ce tip de actiune am de facut. La party-uri glamouroase incerc sa ma imbrac exact cum nu s-ar imbraca nimeni. E o stradanie aparte, dictata de niste cyborgi simpatici de pe planeta mea. La drum si la munca asidua am tricouri sau pantaloni care ajuta sa faci pasi mai multi, iti iau efortul in buzunare. Pur si simplu, eu stau sau chiar dau inapoi si obiectele vestimentare ma imping de la spate, pot urca si cobori, pot alerga si scotoci fara ca macar sa simt ceva. Am de exemplu o palarie care ma poarta cat ai clipi in orice loc neaglomerat din Romania. Daca o pierd, s-a zis cu drumurile interne aerisite. Si mai am niste jambiere speciale pentru descoperit oamenii in locurile lor de munca, prin Vizita de Lucru. A, si pentru strainatate am o ie care gaseste locuri spectaculoase de fotografiat si filmat prin lume. In ultima vreme chiar ma inspira enorm sa port lucruri produse in Romania, create cu motoare rosu-galbene-albastre.

Care a fost cea mai mare nebunie pe care ai facut-o?
Cea mai mare nebunie pe care am facut-o a fost ca nu mi-am notat nebuniile pe care le-am facut. Dar asa, la repezeala: am spart si capete, am pierdut obiecte si zboruri importante, am tratat de la egal la egal sefi, am suparat oameni dragi, am stat la soare pana mi-au aparut basici, am calatorit fara bilet etc.
Tot timpul ai fost discreta cu viata ta personala. Exista, in prezent, vreun Fat-Frumos care ti-a furat inima?
Pai ce, pe mine ma cheama Ileana Cosinzeana? Eu sunt Discretia in persoana, deci l-am cautat pe Discretul Insusi. Ca sa fie potrivire adevarata.
Crezi in relatiile in care el este mai tanar?
Cine sta sa caute in buletin? Ce sunt eu, politia varstei? Cred in relatiile in care ei se iubesc onest. Si le admir si le respect. Restul: cati ani are, ce avere are, cum isi aranjeaza dulapul, parul si buzele, cum isi impacheteaza sosetele, ce mancare prefera, toate acestea sunt intrebarile celor care se plictisesc cu viata lor si care din lipsa de iubire si prea mult timp liber rostogolesc barfa.
Care a fost cea mai grea decizie pe care ai luat-o pana acum?
Cea mai grea decizie de pana acum a fost sa renunt la seriozitatea, siguranta si ritmicitatea drumului trasat de facultate, ASE, si sa continui sa ma joc, sa ma descopar, sa ma minunez de tot si toate in libertate deplina. Si au mai fost cateva decizii grele, dar din lipsa spatiului, aleg sa nu ma confesez acum.
In ce iti gasesti echilibrul?
Echilibrul este, intr-un fel, mostenit. Nu m-as lauda ca vai, ce hotarare si abnegatie si atentie ma caracterizeaza. Fireste ca ne luptam si noi, cu forta, zi de zi, sa nu alunecam pe pante periculoase, dar, daca nu ai avea deja puse in bagaj armele, nu ai putea sa faci la fel de usor totul. Ma gandesc la oamenii care sunt catalogati drept dezechilibrati, care au avut cu adevarat oprelisti si capcauni cu care s-au razboit si pentru care a ajunge la echilibru e cu adevarat o victorie meritata, de admirat. Echilibrul, in momentele de cumpana, romanii si-l recastiga cu ajutorul lui Dumnezeu. Eu asa stiu si asa incerc sa fac.
Care sunt lucrurile care te enerveaza cel mai tare?
Lucrurile care ma enerveaza cel mai tare la mine sunt lipsa focusului si tentatia facilului. De asemenea, ma enerveaza ca incerc mereu sa gasesc cai de acces fara efort, desi s-a dovedit ca efortul imi face foarte bine. De exemplu, sesizez foarte clar ca as vrea sa am rezistenta la urcus, fara sa fac antrenament, as vrea sa alerg maratoane fara sa fiu zi de zi pe stadion, la alergare. Sunt atat de romanca uneori, caut scurtaturi smecheresti si ma linistesc cu ideea ca e omenesc, toti vrem superputeri. Si atunci, la punctul maxim de furie, incep sa fac efort sustinut, pana gasesc iar scurtaturi. Si tot asa, e o lupta de enervare-dezamorsare continua…Insa cel mai bine e ca tot eu sunt cea care sta de veghe si caut sa duc spre folosul meu aceste defectiuni. De aceea am inventat Vizita de Lucru, un proiect care ma lasa sa fiu fascinata de toti romanii care muncesc, sa-i filmez, sa-i fac cunoscuti, pot schimba peisajul si filma oricata lume, e chiar mai bine ca se imbogateste portofoliul. In felul acesta, facand de 4 ani luna de luna aceasta munca, am reusit sa invat enorm din experienta altora si nici nu mi-am dat seama.
Daca ma intrebi despre ce ma enerveaza la ce e in jur, o sa-ti spun ca ma uit cu recunostinta la tot, desi tentatia e sa aruncam cu noroi. Ca noi suntem buni si ceilalti strica. Am zis sa schimb totusi perspectiva, era prea simplista inainte. Sa aruncam pe noi privirea intai. Sa fim ingaduitori si sa-i motivam pe ceilalti. Nu injurandu-i. Nu e intamplator ca ne-am nascut aici, ca situatia se modifica uneori descurajant, dar tine de noi sa intelegem, sa fim parte si sa schimbam ce nu ne convine. Da, cel mai mult ma enerveaza ca noi, romanii, nu observam ca suntem frati (uneori gemeni) si ca impreuna am reusi totul. Separat, nimic.

Vlogger sau televiziune, ce iti place mai mult sa faci?
Vlogging inseamna televiziune la purtator. Un factotum in maximum doua persoane. Are aceleasi cautari in esenta, dorinta de a informa si de a distra lumea. In plus am observat ca e manat si de intentia de a face muuuulti bani. Prin urmare, se cauta caile simple, care sa socheze. Uneori se apeleaza la pacaleala, la alba-neagra, teraba ta daca te frigi. E aceeasi traiectorie. Asa s-a ajuns si la televiziune, de la inceputurile care cautau sa amuze lumea, la goana dupa audienta care chipurile prefera socul si facatura. Sunt atat de asemanatoare, incat daca mi-a placut vreodata televiziunea, logic ar fi sa-mi placa si vlogging-ul. Si mi-a placut, mai putin prefacatoria din ultima vreme. Deci si vloggingul mi se pare interesant. Diferenta este doar in renuntarea in cazul vloggingului la ideea de echipa, cea care era esentiala in televiziune. Pentru ca toti suntem si solitari, dar si in societate. Si un produs video extraordinar se datoreaza muncii unor profesionisti adunati laolalta, punand talentul in slujba unui scop.
Credit foto: Marius Tudose, Facebook.