Ştiri

Urmatoarea generatie de proteine ar putea proveni din aer, metan si izvoare vulcanice

Desi ar putea parea o scena desprinsa din universul filmelor stiintifico-fantastice, mesele in familie ar putea sa abunde peste cativa ani in fripturi preparate cu ajutorul unor imprimante 3D si in alte feluri de proteine, care vor fi produse din aer, metan si microbi vulcanici, informeaza Thomson Reuters Foundation.

Odata cu succesul exploziv inregistrat de friptura vegana si inlocuitorii vegetali pentru hamburgeri dezvoltati de companii precum Beyond Meat si Impossible Foods, sectorul proteinelor alternative isi continua cresterea spectaculoasa.

Potrivit bancii de investitii Barclays, vanzarile de „carne alternativa” ar putea ajunge la 140 de miliarde de dolari – aproximativ 10% din industria globala a carnii – in urmatorul deceniu, crescand de 10 ori mai mult in raport cu nivelurile lor actuale.

O noua generatie de produse aflate in etapa de dezvoltare combina tehnologia de ultima generatie cu procese stravechi de fermentatie pentru a transforma elemente altfel daunatoare sau banale in ingrediente alimentare esentiale, cu scopul de a reduce uriasa amprenta de carbon a agriculturii.

Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite, agricultura, sectorul forestier si alte activitati de utilizare a terenurilor au reprezentat 23% din totalul gazelor cu efect de sera generate de catre oameni intre anii 2007 si 2016. Acest procent creste la 37% daca sunt luate in calcul activitatile de pre-productie si post-productie.

Fermele de animale sunt responsabile cu 14,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera, a anuntat Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite. Urmatoarea generatie de proteine ar putea proveni din aer, metan si izvoare vulcanice.

  • Enter Solar Foods, o companie finlandeza, lucreaza in aceasta perioada la fabricarea unei pudre proteice comestibile, denumita Solein, utilizand apa, aer si electricitate regenerabila, ca modalitate de a separa productia alimentara de sectorul agriculturii.

    „Eviti astfel impacturi negative ale utilizarii terenurilor, precum defrisarea in beneficiul agriculturii, folosirea pesticidelor si a substantelor fertilizatoare, ce emit gaze cu efect de sera”, a declarat CEO-ul acestei companii, Pasi Vainikka.

    Noua proteina Solein este realizata plasand o cantitate de microbi intr-un lichid si hranindu-i cu mici bule de oxigen si dioxid de carbon, un proces similar producerii de bere sau de vin, dar in absenta grauntelor si a strugurilor, a explicat antreprenorul finlandez.

    Pe masura ce lichidul se ingroasa, el este uscat si transformat apoi intr-o pudra foarte fina, alcatuita in procent de 65% din proteine si care seamana foarte mult la gust cu faina de grau.

    In septembrie, Solar Foods a incheiat un acord cu compania Fazer, parte a grupului Nordic Food, pentru a dezvolta produse pe baza de Solein si care pot fi utilizate in preparate vegetale deja existente sau in produse viitoare, de exemplu in carne sintetizata in laborator.

    Compania intentioneaza sa comercializeze proteinele Solein cu aproximativ 5 euro / kilogram pana in anul 2021, a adaugat Pasi Vainikka.

    Fermentatie, fermentatie, fermentatie

    O alta companie care incearca sa limiteze emisiile de carbon generate de agricultura folosind fermentatia, String Bio – cu sediul in Bangalore – , lucreaza in prezent pentru a transforma metanul, un gaz de sera mult mai puternic decat dioxidul de carbon, intrucat capteaza de 28 de ori mai multa caldura, provenit din deseuri si surse naturale, intr-o pudra proteica destinata mai intai animalelor.

    „Acesta este probabil cel mai bun impact pe care noi, oamenii, putem sa il avem in aceasta lume, preluand ceva de care nu avem nevoie pentru mediu si transformandu-l in ceva de care avem nevoie”, a declarat Vinod Kumar, care a infiintat aceasta companie alaturi de sotia lui, Ezhil Subbian.

    Astfel de initiative pentru mediu, alaturi de ingrijorarile legate de bunastarea animalelor si de sanatatea oamenilor, au stimulat atat cererea, cat si oferta de proteine alternative, a explicat Dan Altschuler Malek, partener si manager in firma de investitii Unovis Partners.

    In urma cu doar 10 ani, comerciantii vedeau in proteinele alternative o investitie riscanta, dar in prezent „ei au inteles ca exista o cerere uriasa pentru aceste produse”.

    Unovis Partners administreaza New Crop Capital, un fond care investeste exclusiv in start-up-uri ce dezvolta inlocuitori pentru carne, fructe de mare si produse lactate, inclusiv in compania Beyond Meat.

    New Crop a investit si in Nova Meats, o companie spaniola care foloseste o imprimanta speciala in 3D pentru a produce o friptura ce imita gustul si textura carnii.

    Imprimantele pot sa produca fripturi vegane tridimensionale folosind seringi cu forma unor cartuse pentru a ejecta proteine pe baza de plante.

    Vulcani si microorganisme

    Unii au criticat alternativele pe baza de plante, care au inundat rafturile magazinelor occidentale, considerand ca aceste produse sunt intens procesate si bogate in sodiu, iar cercetatorii de la Harvard au pus recent sub semnul intrebarii rolul lor intr-o dieta sanatoasa.

    Altii, precum Center for Consumer Freedom, un centru sustinut de industria alimentara si a bauturilor, au lansat campanii in care au afirmat ca asa-zisa „carne falsa” abunda in chimicale.

    Sustinatorii lor au contraatacat sustinand ca hamburgerii au avut dintotdeauna continuturi ridicate de grasimi si sare si ca nu au fost niciodata considerate alimente sanatoase.

    Proteinele de ultima generatie sunt de asemenea mai putin procesate, a spus Thomas Jonas, CEO-ul de la Sustainable Bioproducts, o companie ce a fabricat o proteina baza pe microorganisme gasite in izvoarele vulcanice fierbinti din Parcul National Yellowstone.

    In acel peisaj arid si periculos pentru om, oamenii de stiinta au descoperit „o multime de forme de viata care, de-a lungul mileniilor, au supravietuit in acest mediu”, a adaugat el.

    Dupa ce a strans fonduri de 33 de milioane de dolari in februarie, compania mentionata intentioneaza sa produca „un hamburger echivalent” in 2020 prin intermediul „unui procedeu inedit de fermentatie” a microbilor.

    La capacitate maxima, uzina sa din Chicago poate sa produca o cantitate echivalenta de hamburgeri cu aceea fabricata din cirezi de vaci care pasc pe pasuni cu o suprafata de 6.100 de hectare.

    Pentru investitori precum Altschuler Malek, toate proteinele alternative reprezinta solutii alternative pentru consumatori, insa ele trebuie sa indeplineasca trei criterii esentiale: „Sa aiba un gust minunat, sa respecte anumite niveluri de pret si sa poata fi fabricate in volume mari”.

    „Exista maestri bucatari minunati peste tot in lume care prepara produse bazate pe plante. Insa, daca nu poti sa transformi asta intr-o productie de masa, atunci va fi cu adevarat dificil sa faci cu adevarat o schimbare in lume”, a adaugat el.

    De asemenea, proteinele alternative ofera sansa unei transformari radicale in agricultura, un domeniu care, in pofida unor imbunatatiri incrementale, a ramas in mare parte aceeasi timp de secole”, a precizat Thomas Jonas.

    „In mare parte, noi supravietuim pe aceasta planeta in baza unui sistem de agricultura care s-a schimbat foarte putin in ultimii 11.000 de ani… de cand am domesticit cateva animale si am cultivat cateva plante. Noile tehnologii ne ofera cu adevarat instrumentele necesare pentru a beneficia de o a doua domesticire – lucruri despre care nici macar nu stiam ca erau deja aici”, a adaugat Thomas Jonas. Sursa: Agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *