In tara noastra suprafetele cultivate cu pepene galben in solarii sunt extrem de mici. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu a castravetilor. Desi este o specie care poate fi cultivat in sera, la noi in tara deocamdata nu este cultivata, fiind insa o cultura preferata in tarile cu clima blanda. Pentru cultura pepenilor galbeni serele trebuie sa fie dotate cu sistem de incalzire foarte bun care sa asigure o temperatura de minim 18-20ºC in perioadele cele mai reci si in timpul noptii.
De asemenea, este necesara asigurarea polenizarii in interiorul serei, iar solul si scheletul serei trebuie sa fie foarte bine dezinfectate pentru a nu exista pericolul prezentei nematozilor sau a altor boli sau daunatori specifici cucurbitaceelor.
Cultura in sere se realizeaza in ciclul I, tehnologia fiind oarecum asemanatoare cu a castravetilor.
Pentru infiintarea culturii de pepeni galbeni se fertilizeaza cu cantitati mari de gunoi de grajd 80-100 t/ha si ingrasaminte chimice 600-700 kg superfosfat, 400-500 kg sulfat de potasiu, 300 kg sulfat de magneziu la hectar dupa care vor fi incorporate in sol cu sapa rotativa sau freza. Scheletul serei se va dezinfecta foarte bine, iar la sol este bine sa se faca dezinfectia cu abur sau o dezinfectie chimica cu 18-20 de zile inainte de infiintarea culturii. Producerea rasadului. Se seamana in ghivece nutritive de 10-12 cm diametru, cate o singura samanta la ghiveci in turba sau amestec special preparat pentru cucurbitacee si comercializat de firme specializate. La pepenii galbeni se recomanda de asemenea, utilizarea rasadului altoit.
Cultura se planteaza la jumatatea lunii ianuarie, acolo unde exista posibilitatea incalzirii serelor, la plantare rasadurile trebuie sa aiba 35-40 de zile. Se planteaza doua randuri pe travee, la distanta de 230 cm si 35-40 cm intre plante pe rand, in functie de vigoarea cultivarului, asigurand o densitate de 21.000 plante/ha.
Schema orientativa de cultura pe teren modelat in spatii protejate
Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare celor efectuate la castraveti, doar ca se va acorda o atentie mai mare dirijarii temperaturii, plantele fiind mai pretentioase la acest factor decat castravetii.
Udarile sunt mai frecvente in timpul fructificarii, dar este de preferat irigarea prin picurare, deoarece cu acest prilej se pot face si fertilizari.
Conducerea plantelor pentru dirijarea cresterii si fructificarii se face in functie de cultivar. Plantele se paliseaza in V iar la fiecare planta se retin doi lastari obtinuti dupa ciupirea la 3-4 frunze. Lastarii laterali se vor ciupi si ei la 1-2 fructe. Pentru asigurarea fructificarii, florile femele trebuie polenizate. In ultima vreme polenizarea se realizeaza si la noi in tara cu ajutorul bondarilor, folosind un stup de bondari la 5000m2 sera. Pentru a preveni ruperea fructelor de pe vrej acestea se vor sustine cu plase speciale.
Bolile si daunatorii pepenilor galbeni sunt asemanatoare cu cele ale cucurbitaceelor. Bolile cele mai frecvent intalnite sunt: Fainarea (Sphaeroteca fuliginea) se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor, la suprafata carora apare un puf alb, fainos, format din miceliu, conidioforii si conidii. Fusarium oxysporum (fuzarioza), boala vasculara ce ataca plantele in toate fazelede dezvoltare. Frunzele se ofilesc, tulpinile putrezesc conducand in final la moartea intregii plante. Frecvent, mai ales in spatii protejate apare atacul de paianjen pe care ulterior, pe fata inferioara a frunzei se instaleaza colonii de afide, distrugand astfel aparatul foliar.
Recoltarea se face la maturitatea fiziologica a fructelor. Productia este de 6-10 kg fructe/m2.
